Rute culturale urbane și rurale

Rute culturale urbane și rurale

Rute culturale urbane și rurale – CRISTIAN VALENTIN CISMARU^[1]

Pe termen mediu și lung OAR Sibiu-Vâlcea urmărește elaborarea unui concept de rute culturale la casele vizitate în cadrul proiectului ”Case Deschise”. În acest context dorim să analizăm tipologia de rute culturale, elementele lor definitorii și modul în care acestea sunt implementate la nivel european, național și local. Vom aborda astfel modul cum acestea sunt propuse și administrate în Europa, România și județul Sibiu și cum reprezintă ele un motor de dezvoltare economic și cultural prin zonele pe unde trec în baza a șase exemple concrete.

Autorul a făcut parte din inițiative la toate aceste trei nivele și va încerca în articolul de față să evidențieze anumite particularități ales acestor rute cu scopul de a ajuta prezentul demers de a concepe o rută culturală nouă, atât în mediul urban cât și cel rural.

Rute culturale europene

Lansate de Consiliul Europei în 1987, Rutele Culturale demonstrează, printr-o călătorie prin spațiu și timp, modul în care patrimoniul diferitelor țări și culturi ale Europei contribuie la un patrimoniu cultural comun și viu. Rutele Culturale sunt rețele de la bază care promovează principiile care stau la baza tuturor activităților și valorilor Consiliului Europei: drepturile omului, democrația culturală, diversitatea culturală, înțelegerea reciprocă și schimburile dincolo de granițe. Acestea acționează ca canale pentru dialogul intercultural și promovează o mai bună cunoaștere și înțelegere a istoriei europene.

În 2024, numărăm 48 de Rute Culturale ale Consiliului Europei, cu teme foarte diferite care ilustrează memoria, istoria și patrimoniul european și contribuie la o interpretare a diversității Europei contemporane. Aceste rute sunt gestionate de Institutul European al Rutelor Culturale (EICR), agenția tehnică a programului Rutele Culturale ale Consiliului Europei[2].

Cele 48 de rute culturale sunt enunțate în lista de mai jos în ordinea anului de certificare:

The Santiago De Compostela Pilgrim Routes (1987)

The Hansa (1991)

The Viking Routes (1993)

The Via Francigena (1994)

The Routes of El legado andalusí (1997)

European Mozart Ways (2002)

The Phoenicians’ Route (2003)

The Pyrenean Iron Route (2004)

The Saint Martin of Tours Route (2005)

The Cluniac Sites in Europe (2005)

The Routes of the Olive Tree (2005)

The Via Regia (2005)

TRANSROMANICA (2007)

The Iter Vitis Route (2009)

The European Route of Cistercian Abbeys (2010)

The European Cemeteries Route (2010)

Prehistoric Rock Art Trails (2010)

European Route of Historic Thermal Towns (2010)

The Route of Saint Olav Ways (2010)

The European Route of Jewish Heritage (2004)

The European Route of Ceramics (2012)

The European Route of Megalithic Culture (2013)

The Huguenot and Waldensian trail (2013)

ATRIUM – Architecture of Totalitarian Regimes of the 20th Century in Europe’s Urban Memory (2014)

The Réseau Art Nouveau Network (2014)

Via Habsburg (2014)

The Roman Emperors and Danube Wine Route (2015)

In the Footsteps of Robert Louis Stevenson (2015)

Destination Napoleon (2015)

The European routes of emperor Charles V (2015)

Route of the fortified towns of the Greater Region (2016)

Impressionisms Route (2018)

Via Charlemagne (2018)

Liberation Route Europe (2019)

European Route of Industrial Heritage (2019)

Le Corbusier Destinations: Architectural Promenades (2019)

Iron Curtain Trail (2019)

Routes of Reformation (2019)

European Route of Historic Gardens (2020)

Via Romea Germanica (2020)

Aenas Route (2021)

Alvar Aalto Route (2021)

Cyril and Methodius Route (2021)

European Route d’Artagnan (2021)

Iron Age Danube Route (2021)

Historic Cafés Route (2022)

European Fairy Tale Route (2022)

Women Writers Route (2022)

Institutul, cu sediul la Luxemburg, asistă membrii privind Rutele Culturale ale Consiliului Europei în ciclurile de evaluare ale Rutelor Culturale certificate și ale rețelelor candidate la certificarea „Rută Culturală a Consiliului Europei”. De asemenea, Institutul oferă consultanță rețelelor candidate la certificarea „Rută Culturală a Consiliului Europei” și găzduiește resursele documentare despre programul Rutelor Culturale ale Consiliului Europei. Acesta oferă sfaturi și asistență rețelelor de rute și găzduiește vizite ale managerilor de proiect, cercetătorilor și studenților. Institutul European al Rutelor Culturale implementează, de asemenea, proiecte europene care promovează o conștientizare sporită a legăturilor existente între patrimoniul cultural, turism, dezvoltarea regională și mediu, și coordonează o Rețea Universitară.

Pe teritoriul României sunt înregistrate obiective sau zone de interes pe 11 din totalul de 48 de rute culturale conform paginii proiectului: https://www.coe.int/en/web/cultural-routes/romania iar altele se pot adăuga în următoarea perioadă prin înscrierea în entitățile juridice care se ocupă de administrarea acestor rute, de regulă asociații sau federații culturale pan-europene. De menționat este că definitoriu pentru fiecare rută este apartenența tematică astfel că propunerile ce vor urma trebuie să se integreze întocmai definițiilor date de Institut și asociațiile specifice. Fără această potrivire tematică abordarea oricărui tip de rută reprezintă un efort care are greu șanse de materializare.

Exemplul 1 de rută culturală europeană – Ruta Transromanică [3]

Fiecare rută propusă are patru elemente obligatorii:

Tematica – descrierea conținutului rutei

În acest caz descrierea este după cum urmează: ”În jurul anului 1000, artiști din întreaga Europă s-au inspirat din tradiția romană și creștină timpurie, dând naștere unui stil arhitectural unic: romanic. Stilul romanic a încorporat mituri și legende locale pentru a reinventa vechile tradiții, reflectând astfel caracteristicile geografice specifice fiecărei regiuni din Europa medievală, pe o perioadă de 300 de ani.”.

Patrimoniu – obiectivele de patrimoniu istoric propuse

”Principalele caracteristici ale arhitecturii romanice sunt utilizarea arcurilor rotunde, zidurilor groase cu ferestre mici, capitelurilor cubiforme și planurilor simetrice, care, împreună, dau un aspect armonios de simplitate. Magnifice catedrale, mănăstiri liniștite și biserici frumoase, datând din perioada medievală, pot fi găsite de-a lungul Rutei Culturale TRANSROMANICA. Această asociație unică de stiluri regionale permite explorarea unei varietăți de culturi, de la stilurile bizantin și occidental, incluzând influențe ale arhitecturii franceze și mudéjar, precum și ale stilului gotic succesiv.”

Informații turistice actuale – propunerea de vizitare

”Călătorii care urmează ruta TRANSROMANICA parcurg un traseu al unor monumente romanice impresionante, multe dintre acestea fiind situri ale Patrimoniului Mondial UNESCO, situate în nouă țări între Marea Baltică și Marea Mediterană. În plus, fiecare regiune TRANSROMANICA oferă puncte de atracție culturală unice, delicii culinare și numeroase evenimente, toate într-un cadru peisagistic deosebit. O călătorie de-a lungul Rutelor Romanice ale Patrimoniului European înseamnă, de asemenea, să mergi pe urmele unor figuri istorice importante, precum Otto cel Mare, Martin Luther, Matilda de Canossa, Sfântul Iacob de Compostela și mulți alți împărați și lideri spirituali.”

Membrii și promotorii locali:

În cazul nostru e vorba de Municipalitatea Alba Iulia pentru Catedrala Romano-Catolică Sfântul Mihail din orașul Alba Iulia.

Exemplul 2 de rută culturală europeană – Ruta Cafenelelor Istorice [4]

Cele patru elemente obligatorii pentru această rută:

Tematica – descrierea conținutului rutei

” Între secolele al XVIII-lea și al XX-lea, creșterea consumului de cafea a dus la o expansiune a cafenelelor în orașele și municipiile Europei. Cafenelele au devenit rapid centre importante de schimburi culturale și politice, apreciate de clasa de mijloc emergentă. În ciuda închiderii multora dintre ele, Europa deține încă un bogat patrimoniu de cafenele istorice care funcționează. Fiecare dintre acestea reflectă arhitectura, arta și designul epocii sale și transmite poveștile unor patroni importanți din lumea politică, literară și artistică, păstrate în interiorul zidurilor lor.”

Patrimoniu – obiectivele de patrimoniu istoric propuse

”Ca parte a patrimoniului nostru urban, cafenelele istorice păstrate în Europa au supraviețuit războaielor și schimbărilor sociale majore. Ele dezvăluie un bogat patrimoniu material, cu o abundență de stiluri arhitecturale de la neo-baroc la art nouveau, art deco și nașterea modernismului. De asemenea, sunt depozitare ale patrimoniului imaterial, fiind parte integrantă din memoria colectivă a istoriei europene, care îmbrățișează un patrimoniu literar, muzical, artistic și adesea contestat politic. Aceste cafenele istorice sunt locuri unde încă putem asista și participa la tradițiile și practicile consumului de cafea, de la prepararea sa până la servire, și putem gusta produse asociate precum prăjituri și produse de patiserie locale.”

Informații turistice actuale – propunerea de vizitare

” Ruta Cafenelelor Istorice oferă călătorilor ocazia de a face un salt în timp pentru a se bucura de opulența cafenelelor dezvoltate în epoca lor de aur și de a descoperi rolul lor important în istoria culturală a Europei. Prin evenimente, spectacole și activități artistice, turiștii pot experimenta cultura cafenelelor și pot înțelege semnificația acestor locuri în peisajele urbane altfel foarte asemănătoare. Mai presus de toate, cafenelele, ca locuri de patrimoniu viu, mențin tradițiile culturii europene a cafelei și consumului de prăjituri și produse de patiserie care reflectă produsele și practicile locale.”

Membrii și promotorii locali:

Exemplul ales de noi este Cafeneaua CH9 din Brașov.

În această rută a cafenelelor istorice mai sunt înregistrate și alte cafenele din județele Brașov, Sibiu, Cluj și Prahova. [5]

Rute culturale naționale

Pe teritoriul țării noastre am consemnat diverse încercări de a concretiza anumite rute culturale. Cel mai recent demers este cel cunoscut sub denumirea de ”România Atractivă” coordonat de Ministerul Proiectelor și Investițiilor Europene, Ministerul Culturii și Ministerul Turismului. Sub această umbrelă de marketing comună au fost integrate un număr de 12 trasee culturale care ating cele mai relevante categorii de patrimoniu, atât material cât și imaterial. Aceste rute cuprind acum un număr de 270 de obiective și sunt prezentate în aplicația România Atractivă dezvoltată de Eventya Sibiu.

Rutele din programul România Atractivă:

Ruta castelelor (județele Alba, Arad, Bistrița-Năsăud, Brașov, Cluj, Covasna, Dâmbovița, Harghita, Hunedoara, Iași, Mureș, Sălaj, Sibiu, Timiș);

Ruta curiilor din Transilvania (județele Bihor, Cluj, Covasna, Harghita, Sălaj, Satu Mare);

Ruta culelor (județele Argeș, Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea);

Traseul gastronomiei tradiționale românești (județele Alba, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Buzău, Cluj, Constanța, Covasna, Giurgiu, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Neamț, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiș, Tulcea, Vrancea);

Ruta bisericilor fortificate (județele Alba, Bistrița-Năsăud, Brașov, Harghita, Sibiu);

Ruta bisericilor de lemn (județele Alba, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Cluj, Gorj, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mehedinți, Neamț, Suceava, Timiș, Vâlcea, Vrancea);

Ruta mănăstirilor din zona Moldovei (județele Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui);

Ruta Sfântul Ladislau pe teritoriul României (județele Alba, Bihor, Covasna, Harghita, Maramureș, Mureș, Satu Mare, Sibiu);

Ruta castrelor romane (județele Alba, Bistrița-Năsăud, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Dolj, Harghita, Hunedoara, Mehedinți, Mureș, Olt, Prahova, Vâlcea)

Ruta cetăților (județele Alba, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Harghita, Mehedinți, Mureș, Hunedoara, Sălaj);

Refacerea peisajului cultural din Delta Dunării în vederea creșterii atractivității zonei (județul Tulcea);

Ruta satelor cu arhitectură tradițională (județele Alba, Argeș, Brașov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiș, Tulcea, Vrancea).

Platforma multimedia are website www.romania-atractiva.ro și aplicație mobilă de travel, România Atractivă.

Programul România Atractivă este un proiect din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și are o valoare de 36.356.328,86 lei ca parte a Componentei 11 – Turism și Cultură, Investiția 1 – Promovarea celor 12 rute turistice/culturale, Jalonul 332.

Exemplul 1 – Rute culturale naționale – Ruta Bisericilor fortificate [6]

Această rută cuprinde momentan 15 obiective și se focusează în jurul bisericilor fortificate ca ”Inimă a comunității săsești protestante”. Descrierea tematică, menționarea obiectivelor de patrimoniu, informațiile de călătorie și datele de contact ale administratorilor de sit, sunt elemente comun preluate întocmai din modul de descriere a rutele europene. În plus rutele culturale naționale au un element de logistică important, crearea unor trasee individualizate în funcție obiectivele din toate celelalte rute.

Exemplul 2 – Rute culturale naționale – Ruta gastronomiei tradiționale românești [7]

Această rută cuprinde momentan 30 de și cuprinde atât informații despre gastronomia unor teritorii care se suprapun cu județele țării dar și elemente particulare ale unor bucătării locale și regionale.

Rute culturale locale – județul Sibiu [8]

La nivelul județului Sibiu am putut identifica în 2024 un număr de șase trasee tematice și rute culturale locale din care două sunt proiecte naționale. Toate aceste trasee sunt promovate de către Asociația Județeană de Turism Sibiu.

Rutele culturale din județul Sibiu trec atât prin mediul urban cât și cel rural, din nou tematica fiind cea definitorie pentru modul de concepere cât și de implementare:

Cultura lemnului Săliște – muzeu, traseu pădure, tabără sculpturi. Traseul este administrat de Primăria Săliște și promovat în cadrul programului Anii Drumeției inițiat de către Consiliul Județean Sibiu. Detalii pe https://aniidrumetiei.ro/traseu/traseu-tematic-poiana-soarelui-cultura-lemnului/)
Via Transilvanica – porțiunea ”Terra Saxonum” traversează județul Sibiu prin nordul județului și e parte integrantă din inițiativa Tășuleasa Social de descoperire a României rurale la pas sau cu bicicleta. Informații suplimentare pe https://www.viatransilvanica.com/ro/tinuturi/terra-saxonum/
Porțile Transilvaniei – e un traseu pur turistic propus pentru parcurgerea cu mașina, Mai multe informații găsiți pe www.roturistic.ro
Ruta patrimoniului material UNESCO în România – descoperiți cele două sate din Colinele Transilvaniei, aflate pe lista monumentelor UNESCO, Biertan și Valea Viilor. Citiți-le istoria pe pagina oficială www.colinele-transilvaniei.ro.
Ruta destinațiilor turistice din România premiate (FIJET) cu “Mărul de Aur” Pe acest traseu veți descoperii toate satele Mărginimii Sibiului (Boiţa, Sadu, Râu Sadului, Tălmaciu, Tălmăcel, Răşinari, Poplaca, Gura Râului, Orlat, Fântânele, Sibiel, Vale, Sălişte, Galeş, Tilişca, Rod, Poiana Sibiului şi Jina. ) cu peisajul și oamenii locului specifice fiecărei localități în parte.

6. Poteci tematice Țara Colibelor – Proiectul organizat de Primăria Râu Sadului în colaborare cu Asociația My Transylvania cuprinde trei poteci tematice axate pe specificul local: poteca colibelor, poteca brânzei, poteca fânului https://taracolibelor.ro/oferta-ecoturism/

Exemplul 1 – Rute culturale locale – Cultura lemnului, Poiana Soarelui Săliște

Acest proiect are la bază existența unor obiective vizitabile cu tematica lemnului și prelucrarea acestuia și include vizita la Muzeul Silviculturii din oraș, parcurgerea unui traseu de drumeție spre expoziția de sculptură în lemn din Poiana Soarelui și vizita la schitul Foltea. Cultura lemnului Săliște

Cultura lemnului marchează și descoperă un traseu itinerant și o drumeție tematică pentru tradiția prelucrării lemnului în Săliște și satele aparținătoare, pornind de la prelucrarea lui artizanală și utilitară până la folosirea acestuia în cea mai valoroasă expoziție artistică non figurativă de sculptură în lemn din țară, realizată între anii 1981-1987, în Poiana Soarelui (Șanta Crucii), în Săliște.

Obiectiv de patrimoniu

Parcul de sculptură monumentală pe lemn din Poiana Soarelui. În Poiana Soarelui 68 de sculpturi de mari dimensiuni își așteaptă vizitatorii, în cea mai valoroasă expoziție artistică non figurativă de sculptură în lemn din țară, realizată între anii 1981-1987.

Schitul Foltea. La 3 km pe drumul spre Crinț, se află o bisericuță ridicată în anul 1923 în memoria ostașilor romani căzuți în Primul Război Mondial.

Exemplul 2 – Rute culturale locale – Țara Colibelor Râu Sadului [9]

Pe lângă cele patru trasee montane marcate în zona Munțiilor Cindrel și Lotru, în Râu Sadului au fost identificate și promovate trei trasee tematice care pun în valoare resursele naturale și culturale ale zonei: potecul colibelor, potecul brânzei și potecul fânului.

Poteca fânului – Grui / Tematică: cultura fânului și prelucrarea lemnului

Poteca brânzei – Beberani / Tematică: transhumanță și gastronomie locală

Poteca colibelor – Secături / Tematică: peisaj cultural montan, arhitectură locală și transhumanță

În 2023 aceste trasee au avut un număr de 723 de vizitatori din care din care 8% români, și 92% străini (EU – 98%, non EU – 2%).

Concluzii

Autorul consideră că apariția unor trasee culturale este esențială mai ales în mediul rural acolo unde dezvoltarea economică și culturală poate fi influențată semnificativ de acestea. Tematica, aleasă în funcție de specificul local, are astfel o contribuție decisivă la dezvoltarea armonioasă a zonei și nu aduce atingere moștenirii culturale și cadrului natural.

Promovarea patrimoniului cultural și identității locale

Traseele tematice permit explorarea și promovarea tradițiilor locale, a istoriei, arhitecturii și folclorului, oferind comunităților rurale oportunitatea de a-și valorifica patrimoniul unic. Ele contribuie la păstrarea și transmiterea moștenirii culturale către generațiile viitoare și oferă turiștilor experiențe autentice.

Diversificarea economiei locale

Aceste trasee atrag turiști și vizitatori interesați de cultură, gastronomie sau natură, stimulând economia rurală prin crearea de noi locuri de muncă și sprijinirea micilor afaceri, precum pensiuni, restaurante tradiționale, artizani locali și producători agricoli. Astfel, ele reduc dependența comunităților de agricultura tradițională.

Dezvoltarea turismului lent, sustenabil

Traseele tematice oferă o formă de turism sustenabil, concentrată pe respectarea mediului și conservarea resurselor naturale. Ele promovează explorarea pe jos sau cu bicicleta și încurajează vizitatorii să descopere frumusețea peisajelor rurale, fără a afecta echilibrul ecologic.

Consolidarea coeziunii sociale și colaborării regionale

Proiectele de trasee tematice aduc împreună comunitățile locale, administrațiile și organizațiile culturale sau turistice pentru a colabora la dezvoltarea infrastructurii și la promovarea comună a regiunii. Aceste inițiative întăresc coeziunea socială și sentimentul de apartenență la comunitate.

Îmbunătățirea infrastructurii soft și a serviciilor

Implementarea traseelor tematice determină investiții în infrastructura locală, precum poteci, cărări, semnalizare, centre de vizitare sau facilități pentru turiști, care aduc beneficii pe termen lung comunităților locale.

Educație și conștientizare culturală

Traseele tematice facilitează educația și conștientizarea vizitatorilor cu privire la bogăția culturală și naturală a unei regiuni. Prin intermediul acestor trasee, atât turiștii, cât și localnicii învață să aprecieze și să conserve patrimoniul cultural și resursele naturale.

Reducerea declinului demografic rural

Oferind oportunități economice și creând noi activități culturale și sociale, traseele tematice contribuie la stabilizarea populației rurale și pot atrage noi locuitori sau investitori interesați să dezvolte afaceri în aceste zone. În concluzie, traseele tematice sunt un instrument esențial pentru dezvoltarea sustenabilă a zonelor rurale, îmbinând promovarea patrimoniului cultural cu stimularea economiei locale și crearea de oportunități durabile pentru comunitate.

[1] Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, masterand la Cercetarea, conservarea și valorificarea patrimoniului istoric (Departamentul de Istorie, Arheologie și Patrimoniu/Facultatea de Istorie, Litere și Științe ale Educației), ghid cultural, co-fondatorul Asociației My Transylvania; email: contact(@)mytransylvania.ro.

[2] https://www.coe.int/en/web/cultural-routes/european-institute-of-cultural-routes

[3] https://www.coe.int/en/web/cultural-routes/transromanica-the-romanesque-routes-of-european-heritage

[4] https://www.coe.int/en/web/cultural-routes/historic-cafes-route

[5] https://historiccafesroute.com/

[6] https://romania-atractiva.ro/ro/routes/ruta-bisericilor-fortificate

[7] https://romania-atractiva.ro/ro/routes/ruta-gastronomiei-traditionale-romanesti

[8] http://www.sibiu-turism.ro/Ce-facem-Activitati–Trasee-Tematice.aspx

[9] https://taracolibelor.ro/oferta-ecoturism/