Ce este râul urban? Un coridor, un spațiu care conectează orașul de natură, un spațiu rezultat din suprapunerea dintre albia naturală a râului și zona accesibilă pietonal din vecinătatea acestuia.

Râul urban poate fi considerat un spațiu de integrare social ecologică prin excelență, respectiv un spațiu în care interacțiunea între sistemele urbane (reprezentând latura socială a orașului) și sistemul râului (reprezentând latura ecologică a orașului) este (potențial) cea mai intensă.

Pentru a activa și revitaliza râul care traversează un oraș, intervențiile locale trebuie făcute cu măsură, responsabilitate și un strop de imaginație. Acestea ar trebui să respecte și câteva principii de proiectare.

Principiul 1 – Interconectivitate

Râul urban se caracterizează prin conectivitate tridimensională, manifestată prin legături longitudinale, transversale și verticale, fiecare din cele trei dimensiuni având roluri specifice în cadrul rețelelor de mobilitate, ecologice, și hidrologice la nivelul coridorului.

• Conectivitatea longitudinală asigură continuitate de-a lungul râului, astfel încât peștii să înoate nestingheriţi sau noi să ne plimbăm liniștiți cu barca.
• Legăturile transversale ne oferă coridoarele verzi între râu și oraș, dar și poduri peste care putem traversa în siguranță râul.
• Conectivitatea verticală se realizează prin interacțiunea între maluri și râu, asigurându-ne coborârea la/în apa.

Printre exemplele de intervenții care au condus la rezultate pozitive, amintim maluri pietonalizate, coridoare verzi-albastre (coridoare ecologice formate din cursuri de apă și zonele lor de protecție), puncte de traversare noi, pontoane de acces spre apă.

Principiul 2 – Capacitatea de absorbție

Un principiu important pentru a ne bucura de un oraș rezilient, care ne protejează și ne îmbunătățește viața și care încurajează, de asemenea, protejarea mediului înconjurător.

Astfel, capacitatea de absorbție presupune:

• soluții pentru preluarea excesului de apă în perioade cu inundații;
• soluții inovatoare și sisteme de control pentru stocarea și gestionarea apei în zonele urbane și integrarea acestor soluții în mediul construit actual;
• spații verzi bine conectate care pot adăposti ecosisteme urbane caracterizate prin biodiversitate sporită;
• spații urbane generoase, atractive și multifuncționale care promovează interacțiunea socială.

Exemple de intervenții care aplică acest principiu:

• parcări pe malurile râului depavate și transformate în spații publice;
• soluții de infrastructură verde-albastră care promovează biodiversitatea și stocarea apei în mod natural;
• creșterea mixității funcționale în frontul construit la apă – spații de loisir, spații creative.

Principiul 3 – Integrarea social-ecologică

Acest principiu este menit să ofere o mai bună înțelegere a relațiilor complexe dintre om și natură. Prin urmare, pentru a aduce un echilibru între nevoile râului urban, ecosisteme şi necesităţile oamenilor care locuiesc în zonă, este nevoie să identificăm:

• conflictele ce pot apărea între spațiul urban și elementele naturale ale râului;
• oportunitățile de fuzionare a elementelor ecologice cu orașul pentru a transforma malurile râurilor în locuri culturale și de agrement.

Astfel, prin intervenții responsabile în spații de sinergie și conflixt, râul urban poate fi transformat strategic și sustenabil și în echilibru și armonie cu orașul.

Principiul 4 – Renaturalizarea râurilor

Râul urban face parte dintr-un sistem alterat de om care se extinde dincolo de limitele orașului. Prin urmare, indiferent de scara unei amenajări de râu urban, acesta trebuie gândită la mai multe scări într-un mod coerent, de la nivelul sistemic / de ansamblu până la detaliu.

La nivel sistemic, intervențiile ar trebui să integreze cel puțin următoarele aspecte:

• din punct de vedere hidrologic – modificări care pot impacta dinamicile râului atât în amonte, cât și în aval;
• mobilitate urbană – descurajarea traficului auto pe malurile râului, pietonalizarea malurilor de râu fără ca circulația la nivel de oraș să fie afectată și creșterea ofertei de spații de relaxare și de plimbare pentru cetățeni;
• renaturalizarea și refacerea malurilor de râu prin utilizarea de materiale și soluții tehnice cât mai naturale și puțin invazive.

Decurgând din cele de mai sus, sunt tratate în detaliu elemente precum:

• profile transversale locale pe diferite segmente;
• spații publice cheie;
• puncte de intersecție între râu și coridoare de circulație (poduri) sau ecologice transversale.

Text bazat pe: Forgaci, C. (2018). Integrated Urban River Corridors: Spatial Design for Social-Ecological Integration in Bucharest and Beyond [Delft University of Technology]:  https://books.bk.tudelft.nl/press/catalog/book/isbn.9789463661096

Recomandăm consultarea ghidului Rivers by design – Rethinking development and river restoration (UK): https://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/297315/LIT8146_7024a9.pdf

Surse foto: https://www.clujlife.com/2019/07/12/povestea-instalatiilor-si-amenajarilor-temporare-de-la-somes-delivery/ / https://inhabitat.com/how-the-cheonggyecheon-river-urban-design-restored-the-green-heart-of-seoul/ / https://en.wikipedia.org/wiki/Manzanares_(river) / https://www.archdaily.com/590066/minghu-wetland-park-turenscape / https://www.chapmantaylor.com/news/director-peter-mackey-to-so-speak-at-water-the-city-online-event-on-17-march / https://www.laseineavelo.com/ / https://landscape.coac.net/en/node/3540