Centre de locuire asistată pentru vârstnici

În toate țările europene avem din ce în ce mai mulți vârstnici raportat la întreaga populație. Aceasta este o provocare de interes public, pe care abia începem să o resimțim și care se va agrava în următorii ani. Speranța de viață crește, în timp ce natalitatea scade de ani buni și nimic nu promite să răstoarne situația. De aceea, administrații la toate nivelurile își pun problema prevenirii unei supraîncărcări a sistemului de asistență socială și medicală, prin măsuri care să prelungească starea de sănătate a cetățenilor și de trai independent, sau care necesită asistență redusă.

Pentru vârstnicii aflați în nevoie de asistență sau de îngrijire medicală consistentă, există o serie de soluții precum căminele de bătrâni, spitalele cu specializare de gerontologie și geriatrie.

Sunt, însă, numeroși seniori care nu necesită încă această asistență intensivă și care ne-am dori să își păstreze sau chiar să își îmbunătățească starea de sănătate, pentru a elimina sau amâna pe cât posibil momentul în care vor fi dependenți de ajutor.

În acest sens, este util să cunoaștem factorii care contribuie la longevitate în comunitățile din lumea întreagă, cele mai performante la acest capitol, unde îmbătrânirea este o virtute, este trăită cu bucurie și claritate mentală. Dan Buettner a studiat aceste comunități, pe care le-a numit Blue Zones (trad. Ro. zone albastre) și a extras 9 obiceiuri și practici comune:

Activitate fizică
  1. Mișcare în mod natural
Perspectiva corectă
  1. Scop (în viață)
  1. Reducerea vitezei
Alimentație sănătoasă
  1. Regula de 80%
  1. Orientarea spre grădină (hrană proaspătă și nutritivă)
  1. Vinul de la 5
Apartenența
  1. Tribul corect
  1. Comunitatea
  1. Cei dragi mai întâi

Aceste obiceiuri pot fi promovate și susținute prin politici publice, ceea ce ar face ca întreaga populație să beneficieze de această înțelepciune și să adopte stiluri de viață mai sănătoase.

Dar, deși este ideal să rămână în casele lor, înconjurați de oameni dragi, care să îi îngrijească cu afecțiune, nu toți vârstnicii se bucură de aceste condiții. Avem părinți și bunici ai căror copii și nepoți sunt plecați peste mări și țări, avem oameni care nu și-au întemeiat niciodată o familie sau în diferite alte situații. Pentru mulți dintre aceștia, a rămâne în propria casă poate însemna izolare socială, sedentarism, o responsabilitate și un efort excesiv pentru întreținere și curățenie, acces dificil la cele necesare vieții curente. Toate acestea conduc la o degradare accelerată a sănătății fizice și mentale, ceea ce nu vrem să se întâmple.

Pentru astfel de situații, în lume au fost dezvoltate diverse variante de centre și ansambluri rezidențiale destinate vârstnicilor, dar nu neapărat exclusiv. Acestea urmăresc o serie de principii, care s-au dovedit extrem de valoroase, inspirate din obiceiurile menționate mai sus:

  1. Design incluiziv și centrat pe persoană

Îmbătrânirea este însoțită adesea de degradarea unuia sau mai multor simțuri și sisteme vitale. Un centru dedicat seniorilor trebuie, prin urmare, să răspundă cerințelor beneficiarilor din punct de vedere fizic (multisenzorial și motric) și psihic.

Locuința din cadrul unui astfel de centru sau ansamblu rezidențial poate varia de la o cameră ca de hotel, la o garsonieră sau un mic apartament. Diversitatea opțiunilor și flexibiitatea acestora au menirea de a face cât mai demnă, confortabilă și plăcută acestă nouă experiență de viață, respectiv adaptabilă pe măsură ce nevoile persoanei se schimbă. Unele locuințe permit găzduirea pe perioadă limitată a unui membru al familiei sau prieten.


  1. Promovarea unui stil de viață activ și independent

Facilități de recreere, spații verzi și programe culturale, dotări pentru activități sportive de intensitate moderată, grădinărit, serate dansante sau alte asemenea promovează și susțin un stil de viață activ.

Unele persoane pot alege să contribuie cu anumite servicii în comunitate, menținându-și sentimentul de utilitate și de sens sau scop în viață, ori pot cel puțin să își mențină un nivel ridicat de independență, gospodărindu-se în bună măsură singuri.


  1. Integrarea în comunitate și valorificarea înțelepciunii

Unele dintre aceste centre sunt inserate în cartiere, ca orice alt ansamblu de locuit. Anumite dotări din cadrul centrului sunt deschise comunității locale. Rezidenții sunt liberi să iasă din centru, ori unele activități sociale și culturale sunt aduse în cadrul centrului, astfel încât să participe activ la viața comunității.

Dialogul intergenerațional îi ajută pe seniori să își mențină un nivel bun de energie și să se simtă utili, iar pe cei mai tineri – să beneficieze de experiența și înțelepciunea celor dintâi.

Locuirea multigenerațională este o soluție inovativă emergentă. Anumite centre pentru seniori includ locuințe pentru studenți, oferite gratuit acestora în schimbul unui număr minim de ore de voluntariat în cadrul centrului. Alte soluții susțin într-ajutorarea între vecini, respectiv între persoane vârstnice și persoane sau familii mai tinere aflate în dificultate temporar sau definitiv (familii monoparentale, cazuri sociale, persoane cu dizabilități etc).

În acest fel și cheltuielile individuale și cele publice sunt reduse semnificativ.


  1. Designul pentru binele emoțional

Centrele pentru seniori ar trebui să fie nu doar funcționale, ci și prietenoase, să-i facă pe rezidenți să se simtă confortabil, să-i aducă cât mai aproape de sentimentul de acasă.

Atât locuințele, cât și spațiile comune, necesită o amenajare în care alegerea culorilor și dozajul acestora să aibă în vedere confortul emoțional al utilizatorilor. Gradul de însorire, lumina naturală și iluminatul artificial, precum și alte elemente de design trebuie să fie, de asemenea, bine dozate și configurate astfel încât să contribuie semnificativ la bunăstarea psihologică a locuitorilor.

  1. Consultarea și implicarea comunității:

Deși principiile de mai sus sunt universal valabile, modul în care ele se manifestă poate varia semnificativ în diferite locuri din lume. Diferențele de cultură locală fac absolut necesară o colaborare strânsă cu comunitatea de la formularea viziunii și a obiectivelor unei astfel de investiții până la modul de operare, pentru a înțelege nevoile specifice, valorile și tradițiile utilizatorilor. Doar astfel avem șansa de a crea spații autentice și relevante.

În al doilea rând, cunoașterea nevoilor și dorințelor beneficiarilor finali, dă șansa investitorului, fie el public sau privat, să eficientizeze costurile prin investiții concentrate pe acele aspecte care chiar contează pentru respectiva comunitate, ori prin asocierea mai multor categorii de beneficiari, pentru care, altfel, ar trebui dezvoltate proiecte distincte cu costuri semnificativ mai mari.

  1. Sustenabilitate

O investiție publică este sustenabilă atât prin materialele și tehnologiile constructive folosite, cât și prin felul în care este operată. Aceasta implică o gândire complexă și integrativă încă de la nivel de concept, pornind de la nevoile comunității, de la activitățile și relațiile pe care vrem să le promovăm și susținem. Este extrem de util să identificăm categorii de populație care au nevoi similare sau complementare, astfel încât investiția financiară să genereze cât mai multă valoare pentru cât mai mulți beneficiari.


Părinții și bunicii noștri merită să îmbătrânească frumos, sănătoși, ca membri demni ai comunității. Azilele de bătrâni, așa cum sunt ele cunoscute în țara noastră, sunt cel mai adesea departe de a fi un mediu care să le ofere demnitate și confort. Cu fiecare nou  proiect, avem șansa de a gândi mai bine ce fel de viață vrem să creăm și cum putem îmbunătăți condițiile față de experiențele anterioare.

Locuirea asistată pentru vârstnici este caracterizată de o relație oarecum flexibilă cu exteriorul, cu sfera publică, datorită gradului nu foarte ridicat de dependență medicală. Comportamentul locuitorilor definește această calitate, persoanele în vârstă petrecând mai mult timp în spațiile publice decât în propriile camere. Uneori, tot ceea ce caută este un mic apartament în interiorul ansamblului, care să le servească drept substitut al propriei case, participând totuși pe deplin la viața socială. Astfel de centre pot fi extrem de utile și altor categorii de persoane vulnerabile, temporar sau definitiv.

sursa info: drd. arh. Aura Șova

surse foto: bluezones.com, countrypines.org, optimumpersonalcare.com, bethesdahealth.org, fivestarseniorliving.com, pegasusseniorliving.com, gensler.com, washingtonpost.com, embe.org, hospitalnews.com, nurseryworld.com, presidiosentinel.com