Câteva întrebări legate de organizarea unui târg de Crăciun

Gânduri așezate în pagină de Alexandru Belenyi și Irina Niculescu

Cum arată un târg de Crăciun frumos? Mai toate împărtășesc aceleași lucruri: tarabe cu produse realizate de comercianți din zonă (de cele mai multe ori), tipice pentru Crăciunul internațional (turtă dulce, gluhwein, slană, fromage etc). Deci, dacă am fi primărie, cum știm dacă târgul nostru de Crăciun este frumos?

Iată câteva idei, de avut în vedere:

1. Locul

Piața Mare nu e întotdeauna cel mai bun loc. O piață secundară, de dimensiuni mai  mici, poate fi mai plăcută și mai intimă. În același timp organizarea târgului de crăciun într-o zonă secundară, ar putea evidenția un loc frumos, dar mai puțin folosit. Posibile dezavantaje fiind în special perturbarea unei zone liniștite, posibil rezidențiale. Ce alte locații ați putea să luați în considerare pentru târgul de Crăciun?

2. Gardurile de protecție și spatele târgului

Având în vedere efortul general de a ilumina, decora și atmosferiza o zonă din oraș, cu ocazia îndrăgitelor sărbători, organizarea unui târg cu acces restricționat pare nepotrivită. Încercați doar să adăugați mental, un gard metalic în mijlocul sufrageriei dumneavoastră, alături de celelalte obiecte din apanajul sărbătorilor. În afară de limitarea accesului, gardurile de incintă sunt de multe ori așezate dezordonat, legate cu tot felul de panglici semnalizatorare, înzorzonate cu semne de interzis. De multe ori căsuțele nu sunt așezate spate în spate astfel încât există o zonă de culise a târgului, zonă de tomberoane și acareturi, puternic vizibilă din toată piața. O altă victimă a „gardului” este însăși pomul de Crăciun. Oare nu ar putea fi realizat un podium în jurul acestuia, pe care lumea să se așeze în timp ce savurează un vin fiert? Ați putea gândi o organizare a târgului de Crăciun, fără garduri și închideri evidente, unde căsuțele sunt așezate în așa fel încât să nu întoarcă spatele spațiului urban?

3. Piața din piață

Dacă târgul de Crăciun este miniatura unui oraș, atunci ar trebui să aibă la rândul lui, câteva piețe miniaturale, spații deschise, amenajate cu locuri de stat jos sau să respecte elementele urbane pe care le înglobează (statui, fântâni, stâlpi de iluminat etc.). Aceste spații vor ajuta și la circulația prin târg, de multe ori sufocantă. Puteți transforma târgul de Crăciun într-un oraș de jucărie?

4. Evenimente și curatori

Ar ajuta desigur ca târgul de Crăciun să nu fie doar o piață agroalimentară, excesiv de scumpă sau încă un fragment de centru comercial expediat în centrul istoric. Un curator din domeniul cultural ar putea fi un bun consilier pentru autorități, în momentul organizării târgului de Crăciun. Oare puteți organiza un târg unde evenimentele pentru copii, publicul larg, muzica și teatrul (și orice alte arte) se îmbină cu comerțul?

Exemple de târguri de Crăciun sunt multe, dar iată mai jos, târgul din Basel, organizat în Munsterplatz, care ni se pare apropiat de cele 4 principii enumerate mai sus.

Pentru mai multe exemple, Elveția pare o sursă suficient de bună. https://www.myswitzerland.com/en/experiences/cities-culture/listicles/christmas-markets/

Imagini:

1 sursa: https://www.basel.com/en/events/christmas/christmas-market

2 sursa: https://www.discover-the-world.com/holidays/swiss-christmas-markets/

3 sursa: https://www.tripadvisor.ie/Attraction_Review-g188049-d23717282-Reviews-Barfusserplatz-Basel.html