Sâmbătă, 29 octombrie 2022, începând cu orele 17:00 ne-am întâlnit sub podul de la Piața Cibin să  vorbim despre schimbarea de paradigmă a amenajării cursurilor de râuri.

La această întâlnire au participat membrii ai societății civile și arhitecți alături de invitații noștri: Adriana Măgerușan, arhitect, co-fondator al proiectului Someș Delivery din Cluj-Napoca, care din 2015  oferă comunităților de pe malul Someșului noi experiențe și perspective asupra relației om-apă; Klaus Birthler, arhitect la asociația Unda Verde, fost arhitect șef al orașului Reghin. Promovează  întoarcerea feței către râuri, renaturalizarea și valorificarea lor într-un mod sustenabil; Darius Scoică, de la asociația Flyfishing, care gestionează mai multe segmente de râuri și pârâuri și monitorizează viața acvatică, bioindicator al calității apei;

Ovidiu Daneș, de la fundația DALA. Promovează abordarea sistemică a cursurilor de râuri și elaborează o metodologie de reconstrucție ecologicā a râurilor de munte din Țara Făgăraşului; Corina Bokor, viceprimar al municipiului Sibiu;

Tudor Păun, Serviciul Public pentru Administrare Parcuri și Zone Verzi.

Domnul lector dr. arh. Claudiu Forgaci nu a mai putut participa din cauza unui deces în familie.

Tendințele contemporane la nivel internațional în privința abordării cursurilor de râuri și a mediului  natural în general se inspiră din concepțiile ancestrale asupra relației om-natură. Astfel, omul este parte  integrantă a ecosistemului, nu o entitate în afara lui, care să își aroge rolul de modelator. Soluțiile  bazate pe natură, cu respect față de natură, sunt revalorizate.

Abordarea intervențiilor asupra cursurilor de râuri devine mult mai complexă și necesită coordonarea  mai multor specialiști, care cunosc aceste soluții bazate pe natură sau cel puțin sunt dornici și disponibili  să le cunoască, să le implementeze, să le monitorizeze și să le optimizeze. Orice intervenție asupra unui  curs de apă curgătoare ar trebui să includă principiile de mai jos:

• Interconectivitate 3D – legături în lungul cursului de apă, de-a latul și pe verticală sub aspectul rețelelor de mobilitate, ecologice și hidrologice.
• Capacitate de absorbție în special a apelor meteorice și a variațiilor de debit; biodiversitate. • Integrare social-ecologică prin valorificarea oportunităților oferite de întâlnirea dintre oraș și sistemele ecologice spre beneficiul Vieții și prin atenuarea maximă a conflictelor. • Interscalaritate – integrarea problematicii de la scara bazinului hidrografic (impact în amonte și în aval), a sistemului de spații verzi și rețeaua de mobilitate, la scara obiectului de arhitectură. • Minim invaziv și maxim reversibil – soluții bazate pe natură, renaturarea celor gri.

Proiectul de pistă de biciclete în lungul râului Cibin gestionat de Primăria Municipiului Sibiu a suscitat  numeroase discuții anul acesta. Prezentăm în continuare temerile și nemulțumirile care au fost

exprimate legate de impactul imediat al proiectului și efectele lui pe termen mediu și lung, urmate de  recomandările rezultate din discuție.

• Consultarea publicului în mod nesatisfăcător și desconsiderarea recomandărilor primite pe această temă de-a lungul timpului.

Proiectul per ansamblu, are mult mai multe șanse de succes dacă procesul de consultare publică  este făcut foarte vizibil, comprehensiv și în mod iterativ, pe tot parcursul demersului.

• Intervenția agresivă asupra vegetației, faunei și solului prin tăierea aproape a tuturor sălciilor de pe malul râului pe care s-a implementat proiectul și utilizarea excesivă a soluțiilor tehnice gri, respectiv a betonului și palplanșelor metalice.

Sălcii

o Arborii contribuie semnificativ la capacitatea de absorbție a apei și la biodiversitate. o Pentru a evita tăierea arborilor care “stăteau în calea” pistei de biciclete, pista putea fi  amplasată altundeva; arborii care vor fi plantați să fie aproape de maturitate, din soiuri  care să se poată acomoda în spațiul disponibil dintre beton și palplanșe.

o Valoarea ecosistemică a sălciilor pe malul apei nu este semnificativă; specie invazivă. o Valoarea memorială pentru comunitate trebuie pusă în balanță cu argumentele tehnice.

Palplanșe

o sunt o soluție mai prietenoasă cu natura decât fundațiile din beton armat;

o nu sunt cea mai ecologică soluție, împiedicând conectivitatea transversală.

o Soluții 100% ecologice nu există, dar soluțiile gri (beton) ar trebui limitate la strictul  necesar în zonele de intersecție a cursurilor de râuri cu rețele transversale de circulație  (poduri) sau de utilități.

• Amenajări în apropierea luciului de apă.

o Exclusivitatea deplasării pe bicicletă în proximitatea apei și restricționarea accesului  pietonilor la apă. Copiii, vârstnicii, persoanele cu handicap rămân la nivelul carosabilului,  unde nivelul de noxe îl depășește pe cel acceptat de UE pentru piste de biciclete.

o Coborârea unei piste de biciclete cu rol utilitar în albia râului, care prezintă urcări și  coborâri succesive numeroase, nu va fi apreciată de cei care vor să ajungă la birou  prezentabili, nu leoarcă de transpirație. Aceștia fie vor rămâne la nivelul carosabilului  din rațiuni practice, fie vor renunța la biciclete și se vor întoarce la mașina personală.

Reducerea noxelor din oraș și favorizarea modurilor de deplasare ciclo-pietonale pe anumite  trasee trebuie să facă distincția între moduri de deplasare în scop utilitar și deplasări în scop de  relaxare. Inclusiv deplasarea cu bicicleta în oraș “cu treabă” necesită trasee cât mai agreabile,  dar care să poată fi parcurse în viteză, fără prea mult efort.

În apropierea luciului apei sunt preferate utilizările statice și deplasările încete (ciclo-pietonale) în regim de loisir, care fructifică la maxim peisajul natural în cadrul orașului și care se pot  desfășura pe suprafețe naturale: alei cu pietriș / pământ stabilizat, podine de lemn, pietre mari etc. Astfel proiectul ar avea mult mai mulți beneficiari, o calitate superioară a experienței, un  impact semnificativ mai redus asupra mediului și un cost de investiție mult mai redus.

Albia râului este păstrată cât mai permeabilă pentru maximizarea capacității de absorbție a apei,  și este asumată probabilitatea inundării ei periodice, inclusiv recondiționarea sau refacerea  unora dintre amenajările minim invazive.

Experiențele participanților au relevat următoarele neajunsuri în privința situației apelor în România: • Atitudinea populației față de apele curgătoare lasă de dorit. Prea mulți oameni consideră încă  apele curgătoare ca loc potrivit pentru îndepărtarea murdăriei, care este mult mai multă și mai  nocivă vieții decât era în vechime.

• Lucrările hidrologice existente ignoră sau chiar împiedică dinamici naturale necesare sănătății ecosistemului și sunt adesea expirate (durata de viață a construcțiilor) .
• Formarea specialiștilor activi pe piață este perimată, fiind limitată la abordarea apei ca sursă de alimentare pentru populație și activități economice, respectiv loc de deversare. Preocuparea pentru ecologie este minimă. În România nu există (suficienți) experți care să abordeze holistic și  coerent proiecte de amenajare a cursurilor de râu la cel mai înalt nivel actual de cunoaștere. De  aceea concursurile internaționale de soluții sunt practic singurele proceduri de achiziție care pot  compensa acest neajuns (prin asocierea unor specialiști internaționali cu profesioniști locali). • Nerespectarea legii, oricum lacunară, facilitată de lipsa de monitorizare și sancționare.

Recomandăm o serie de documente (ghiduri și analize), de inspirație pentru proiecte de intervenție asupra zonelor umede și cursurilor de râuri:

• “Ghid de bune practici pentru amenajarea coridoarelor ecologice în polul de creștere Timișoara” https://issuu.com/resiliencelabtimisoara/docs/tmva__v2_issuu
• „Biodiversity in Switzerland: status and development”

https://www.bafu.admin.ch/bafu/de/home/themen/biodiversitaet/publikationen studien/publikationen/biodiversitaet-schweiz-zustand-entwicklung.html

• „State of Biodiversity in Switzerland 2014 – The Analysis of Science”

https://scnat.ch/de/uuid/i/98c36b3f-f463-5f14-9f45-8ac30af9c419-Zustand_der_Biodiversit%C3%A4t_in_der_Schweiz_2014_-_Die_Analyse_der_Wissenschaft

Au fost exprimate și recunoscute următoarele provocări cu care administrațiile locale din România se  confruntă în general, de la care Primăria Municipiului Sibiu nu face excepție:

• Cadrul legislativ – insuficient pentru a asigura practici administrative transparente și performante la nivel european contemporan, aplicat la minima rezistență de administrații;
• Birocrația excesivă – proceduri complicate, ineficiente și de lungă durată;
• Lipsa personalului în general, dar în special a celui calificat și performant.

VIZIUNE: O administrație performantă abordează prevederile legale ca minim necesar, dar nu neapărat  suficient. Planificarea și derularea investițiilor publice, guvernanță transparentă și implicarea comunității  în procesul decizional sunt ghidate de cele mai bune practici contemporane în domeniu.

Pentru atingerea acestui deziderat și depășirea provocărilor cu care administrația se confruntă,  recomandăm și sprijinim următoarele măsuri:

• Abordarea holistică a oricărei investiții publice cu scopul de a obține un mediu construit de calitate pentru societate, în spiritul Declarației de la Davos și a New European Bauhaus.
• Externalizarea serviciilor pentru care administrația nu are capacitate, acolo unde legea permite.
• Informarea și consultarea publicului în mod iterativ și comprehensiv.
• Adoptarea procedurilor de achiziție cu cele mai bune rezultate calitative și aplicarea acestora la cele mai înalte standarde internaționale.

FOR SIBIU va aborda în continuare subiecte precum guvernanță transparentă, implicare comunitară și  proceduri de achiziție, pentru a veni în sprijinul administrației locale, alături de partenerii săi.

Invităm Primăria Municipiului Sibiu să ne transmită 3-5 proiecte de investiții publice pe care  intenționează să le inițieze anul viitor. FOR SIBIU poate contribui în 2023 prin oferirea unui fundament consistent respectivelor proiecte, pornind de la cele mai avansate principii contemporane din domeniu  și completând cu opiniile rezultate din dialogul (Agora) între specialiști cu experiență în domeniu,  comunitatea locală și reprezentanți ai administrației locale. De asemenea putem extinde colaborarea  pentru demersuri mai elaborate de planificare participativă și de dezvoltare a unor soluții inovative.